23 (de cărți) din 2023

2023 a fost anul în care am muncit și am investit în mine cel mai mult de până acum, iar rezultatele încep să se vadă. Așa că vă las aici 23 de cărți ce mi-au atins inima în anul care tocmai s-a încheiat, grupate în 3 categorii.

Lumea exterioară (știință, istorie, leadership, călătorii)

1.Vieți întrețesute. Cum ne clădesc fungii lumile, ne schimbă mintea și ne conturează viitorul, de Merlin Sheldrake – pentru că unele iubiri nu se uită, iar la mine iubirea și ciupercile merg mână-n mână.

2.Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee, de Carmen Strungaru – pentru câteva ore simțeam că sunt din nou în amfiteatrul Voinov, ascultând hipnotizată cursul de etologie (care a contribuit mai târziu la pasiunea mea pentru psihologie). Agutoki, Carmen!

3.Drumurile mătăsii. O nouă istorie a lumii, de Peter Frankopan – genul acela de carte de istorie pe care mi-ar fi plăcut să o am drept manual în liceul. Este scrisă nu foarte lejer, dar nici scorțos, este destul de ușor de urmărit.

4.Bătăliile care contează. Strategii testate pentru momentele decisive ale vieții, de Magor Csibi, Radu Predescu – o carte povestită pe două voci, combină fain leadershipul din armată cu cel din birourile multinaționalelor. O recomand persoanelor aflate în roluri de conducere, coordonatorilor de echipă și… părinților.

Lumea interioară (psihic) – (cam) totul este despre mama

5.Neglijarea emoțională și adultul în terapie. Consecințele de lungă durată ale dezacordajului timpuriu, de Kathrin A. Stauffer – o carte adresată specialiștilor, dar relativ ușor de citit și de către publicul larg. Se vor regăsi în ea mai ales persoanele care ”n-au traume” (în sensul că nu pot recunoaște în istoricul lor de viață abuzuri, accidente etc), dar care în prezent nu sunt bine cu ele însele. Căci neglijarea emoțională este o traumă tăcută. Este dificil să îți sclipească ochii de bucurie dacă tu nu ai fost privit și primit cu bucurie de către adulții din viața ta…

6.Când mama e absentă. Suferința în relația mamă-copil, de Helene Romano – o carte care merge mână-n mână cu cea de dinaintea ei; ai spune că abuzul este recunoscut mai ușor decât neglijarea, însă de cele mai multe ori nu-i așa. Iar mamele abuzatoare, absente sunt cele care, la rândul lor, nu au avut parte de o mamă sănătoasă. Este o carte pe care am citit-o lent, cu multe pauze de respirat și reîntors la mine însămi.

7.În umbra lui Saturn. Despre rănirea și vindecarea bărbaților, de James Hollis – din categoria ”de la lume adunate și-napoi la lume date”, carte citită la recomandarea unei prietene (mulțumesc, Iulia!). Este despre câtă presiune resimt bărbații, cât de important este rolul mamei în viața băiețelului ei (no pressure, moms), dar și al tatălui (adesea absent, imatur sau tiranic) și cât de vindecatoare pot fi relațiile sănătoase. O recomand deopotrivă bărbaților și femeilor.

8.Intraconectați. EuNoi (Eu + Noi) ca integrare a sinelui, identității și apartenenței, de Daniel Siegel – autorul meu preferat din zona neuroștiințelor, aduce în lumină mintea, ca proces încorporat (în corp) și sistemul pe care aceasta îl formează cu celelalte ”minți” din jur.

9.Dor. O perspectivă psihologică asupra experiențelor de separare din viață, de Marina Badea – m-a însoțit în dorurile mele din acest an. Scrisă într-o manieră blândă și fermă, adresată mai degrabă specialiștilor, dar și celor care vor să-și înțeleagă mai bine despărțirile, ruperile, pierderile.

10.Trauma and identity, de Vivian Broughton

11.Self-encounters and the intention method, de Franz Ruppert

12.I want to live, love and be loved, de Franz Ruppert – aceste 3 cărți din urmă au contribuit cel mai mult la formarea și dezvoltarea mea ca specialist și ca om în acest an. Îmi este clar că nu mă voi opri din învățat, explorat, curățat și lucrat cu mine. Vreodată:)

Alte lumi (beletristică)

13.Cetatea cucului din nori, de Anthony Doerr – poveștile ne țin în viață, însă nimic nu bate adevărul.

14.Simon, de Narine Abgarian – pentru că un astfel de Simon, la momentul potrivit, a fost cel mai frumos cadou pe care mi l-a oferit viața.

15.Iubire cu i mic, de Francesc Miralles – e un roman dulce și suav, pe gustul meu, cu știință, profesori ursuzi și pisici.

16.Lecții de chimie, de Bonnie Garmus – tot din categoria ”de la lume adunate” (mulțumesc, Livia!). E despre reziliență și despre a nu te da bătut, despre iubire, chimie și bucătărie.

17.Acasă, de Ioana Chicet-Macoveiciuc – jurnal de emigrare, am râs și am plâns (bine, mai mult am plâns), despre casă și acasă. ”Acasă e în tine, trebuie doar să deschizi ușa.”

18.The island of the missing trees, de Elif Shafak – tot despre acasă și rădăcini, despre ce urmări lasă războiul și adaptarea (adaptarea?) la viața în străinătate. ”Ursul cunoaște 7 melodii și toate sunt despre miere.”

19.Întoarcerea acasă, de Kate Morton – da, observ un pattern aici… Un roman fain, despre istoria unei familii, crimă-sinucidere, iubire, secrete și repetiția transgenerațională a traumei.

20.Zborul albinelor, de Sofia Segovia – povestea este foarte, foarte frumos scrisă, nici prea emotivă sau lacrimogenă, nici prea rece sau detașată; detaliile sunt fin inserate, personajele sunt fain construite. Are un ușor iz de realism magic.

21.Uimire, de Richard Powers – despre cum un tată încearcă să-și ajute copilul să treacă peste pierderea mamei lui, despre imaginație, durere și patologizarea firescului.

22.Când stelele se întunecă, de Paula McLain – roman polițist, despre răpire, căutare, dinamica victimă-agresor și reziliență versus rezistență (căci ”duritatea nu-i totuna cu tăria”). Foarte bine documentată din punct de vedere psihologic.

23.Copil de octombrie, de Linda Bostrom Knausgard – despre o scriitoare care ajunge să facă terapie cu electroșocuri pentru o depresie rezistentă la tratament și care folosește scrisul drept instrument de a-și păstra amintirile. Am citit-o cu greutate și am fost ispitită de câteva ori de a o lăsa din mână.